E.D.S.

Am dormit aşa frumos… Dar acum m-am trezit şi sunt apt de aşteptare. Ce aşteptare? A flăcăilor de la Romanian Dumb System. Cică azi au timp să mă viziteze. La 10 zile după primul apel către ei. În sfârşit, să vină.

Să vorbesc un pic şi de ziua de ieri. După ce am scăpat de la serviciu, am luat primul dulap în direcţia Braşov. Am coborât şi am dat o tură de McDonald’s, acolo unde mă ispitise foca fomistă la ore matinale, adică pe la 12:00. După ce am îngurgitat vreo doi burgări de ăia cu cartofi bineînţeles, am plecat spre casă. Am sunat iar la RDS şi ne-am întins la palavre.

O plecat foca şi am rămas eu singurel, bing bang, să privesc la filme. M-am plictisit şi de filme, aşa că m-am gândit să pregătesc ceva de mâncare. Am dat o tură de Plus să refill golurile din frigider şi m-am luat de curăţat cartofi, de tăiat ceapă şi ardei, chestii de astea pe care le fac când e al dracu’ de urât afară.

Mno, eu nu prea fac reclamă, însă, stimaţi cititori… să mor dacă am văzut un cuţit care să taie mai bine decât astea. Curăţatul cartofilor devine o joacă, tăiatul lor un fel de fluierat. Trec alea prin orice atât de lin şi de duios încât nu pare real. Când am avut impresia că nu taie, am schimbat cuţitul, fiecare e conceput pentru altceva. De exemplu, nu o să taie satârul prea uşor pâine. În sfârşit, recomand acest set de cuţite. Nici la mine la muncă nu au bucătarii aşa ceva. Mai că le-aş recomanda şi lor, însă nu aş vrea să îi am pe conştiinţă dacă, ameţiţi fiind, de la oboseală desigur, se vor tăia ca în Texas Chainsaw Massacre. Şi gata cu reclama gratuită!

Mno, după ce am tăiat eu alea, a venit şi Pasagera. Am aruncat ingredientele în foc, am prăjit şi pe urma am fiert. A ieşit o tocană atât de bună… Am băgat repede vreo două porţii că bună mai era. Mno, zice o vorbă din bătrâni:

Frunză verde de cicoare
Când e frig, eu fac mâncare

Între timp, revenind la ziua de azi, au apărut şi focile de la RDS, după 10 zile de la anunţarea defecţiunii (după cum am spus deja). Bineînţeles, cablul meu era scos din cutia Pandorei. Să muriţi în chinuri, bă!

Atât pentru azi, mai pun niscaiva poze cu tocana. Dacă făceam mai multă, organizam o vânzare, pă criza asta…
Hai vară!

Eu aşa am învăţat când eram un mucos mititel. Că 8 Martie este ziua mamei, nu ziua femeii, aşa cum se sărbătoreşte astăzi. Poate voi fi numit comunist, mă doare fix undeva, dar ooops, nici măcar acolo.  Revenind, mameloooor din lumea-ntreagă, să trăiţi, să înfloriţi. Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir. Pfoai, stai că am ajuns la altceva. Oare să fie de la această ninsoare odioasă? Aşa, în mod special, fără număr de la fiul cel mare: La mulţi ani, mamă!

Pentru că vremea a fost de căcat, vineri, când am ieşit din tură, am coborât cu patronii spre Braşov. Eu aveam nevoie de un ride, ei aveau nevoie de un hamal pentru Metro, aşa că ne-am ajutat reciproc, mi-aş picioarele. Astăzi am urcat cu căcatul ala de autobuz. Partea mişto e că mai nou fac vreo 5, 6 minuţele până în staţie. Partea nasoală e că aştepţi ca un luzăr în frig şi când ajunge rahatul într-un final, s-ar putea să nu beneficiezi de un loc pe scaun. Azi am avut noroc să prind un loc, am fost un norocos. Însă în zona în care mă aşezasem se simţea un miros deosebit de infect. Bănuiesc că un nene mârşav sau poate chiar o tanti dubios de economicoasă a “uitat” să se spele când s-au coborât din pătuţ.

Într-un final am ajuns şi în deosebita staţiune turistică Predeal. Ooo, futu-ţi crucea mamei tale de staţiune de doi lei care eşti. Fiind fucking 8 Martie, astăzi trubuia să achiziţionez neşte buruieni parfumate, aceste buruieni trubuind să le înmânez doamnelor de la muncă. Asta ca să nu fiu mai nesimţit decât colegii mei mai pupincurişti. Am coborât din autobuz şi am mers spre chioşcanul de buruieni din Predeal. Zambile n-aveau, aveau lalele cu 6 lei firul. Jet în soarele mamei tale, cu toate că e ziua ei astăzi. 6 lei o lalea? Da’ ce pana mea are laleaua aia în ea? Sau ce face? Ţine de foame? Vai de mine, ce face monopolul…

Am luat de la o tanti de pe marginea peronului 4 zambile, da’ cu 3 lei bucata. Băga-mi-aş mâna în ochi, cu 12 lei luam trei litri de benzină. Oricum, am lăsat o tanti de la muncă pe dinafară. Din 4 zambile nu poţi face 5.  Asta e, oricum nu trebuia să cumpăr nimănui. Doar mamei, care însă nu e pe lângă mine.

Mno, acuşi sap ca o focă, mă rog să nu îngheţ şi blestem în continuu vremea asta de căcat. De unde mama dracului ninge atât de mult încă nu pot înţelege. Martie, anotimpul primăverii, nu zău… şi bradul cine îl împodobeşte?

Hai vară odată!

P.S. Bă Romanian Data System… să vă lovească falimentul, bă!

P.P.S. Wikipedia zice că de fapt astăzi se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Femeii, deci… my bad…

În această minunată zi, pot să mă bucur de preţioasa şi minunăţia de nelipsit numită internet. Trebuie să precizez că NU mulţumită celor de la Romanian Deep Sleep, ci mulţumită prea generosului don Gxg. Mulţam, bă focă.

După ce m-am bucurat de internet şi după ce am vizionat împreună cu Pasagera câteva filme, ne-am hotărât să umplem spaţiul gol din bucătăria garsonierei în care tocmai ne-am mutat. Aşa că am preparat o delicioasă ciulama dă pui românesc cu ciuperci româneşti crescute în Turcia.  Mno, ciulamaua o fo ceva dă vis. Copchilu’ o fo gustător la o soră de-a ciulamalei şi poate confirma sau infirma cele spuse de mine.

După ce ne-am îmbuibat cu ciulama, Pasagera a avut o revelaţie şi s-a gândit să ne îndulcim cu un desert a cărui denumire suna cam aşa: Wafe cu caramel şi îngheţată. Cu toate că eram sătul, când am auzit de preparatul mai sus menţionat, am avut o ditamai inundaţia în gură. Ne-am apucat de treabă şi, în scurt timp, ne-am dat seama că e destul de complicat să lucrezi cu zahărul topit. După îndelungi chinuri, am terminat de preparat şi am purces la mâncat. Din păcate, a cam trecut timp de la scoaterea wafelor din caramel şi până la mâncarea lor. Aşa că s-au cam întărit. Din păcate, o daltă nu am găsit, aşa că a trebuit să ne descurcăm cu furculiţele.

Nu am poză cu delicioasa ciulama, dar în timp promit că o să pun una. Ţinând cont că iarna asta, în loc să se care cu tot cu frig, mai pierde timp pe aceste meleaguri, o să pierd şi eu timp în bucătărie, testând reţete. Mno, acestea fiind spuse, nu am decât să urez tuturor un început de săptămână mişto.

Foca out!

Tre' mancate repede...

Referitor la postul acesta am debitat si eu ceva.
Enjoy the read.
Or not.

Frunza verde nu apare
Plictiseala este mare
Stau pe forum, mă dau mare
Gândul meu e cel mai tare

Vreau să vină primavara
Pă SS să mă dau seara
Prin Livada, pe Poiana
Să rup în ture Joiana

Frate si de-mi iau motor
O sa trec mereu in zbor
Fetili sa se cruceasca
Repede sa se craceasca

O să fac şi curs frăţie
Cel mai tare sunt, se ştie
Îmi permit orice mereu
N-am simţit vreodata greu

Ăsta sunt, tăcut modest
Am un bai, uite, detest
Ce rahat aveţi cu mine?
Unu, doi, zece-s pe mine

Doar ce-am zis că vreau motor
Cu care aş vrea să zbor
Şi-aţi sărit zece cu gura
Aţi cam întrecut măsura…

Chiar de singur sunt aici
Şi mă port ca un arici
Invidia lăsa-ţi-o mai
Nu fiţi trişti că sunt de soi

Hai că dau o bere, doo
Dacă mă lasaţi sub oo
Să m-ating cu vitezana
Aia siexi ca Anjelina

*******************
E o vorba de mulţi ani
Să-i asculţi pe veterani
Ia în calcul tot ce-ţi zic
Când eşti tânar nu ştii nimic

Iar de faci ca tine, frate
Fi sigur că ai în spate
Când te dai tare ca-n Franţa
Doctorii cu ambulanţa

Ştiu că-s doar un scuterist
Ce privesc la mobre trist
Dar eu cresc încetişor
Şi o să-mi trag un fain motor

Pâna atunci mă dau uşor
O viaţa am, nu vreau sa mor (pardon zbor)
Doar aşa să trec mai tare
Să mă pierd iute în zare

Mno… hai vară…

Aşa poate nu mai pierde timpul pe unde pana mea se ascunde acuma şi vine naibilii mai repede. Că de nu, o să se crească peste noapte în pomi tot felul de scuterişti. Mno, atât. Vară, nu mă mai minţi, hai odată!

Să vă duceţi dracului! Aşa să dea Domnul Dumnezeul nostru, al tuturor credincioşilor. Pentru că trăim unde trăim şi suntem buni, noi, ca şi clienţi plătitori, doar atunci când scoatem banul. Altfel, suntem duşi cu preşul şi aburiţi de fiecare dată.

Aşa cum spuneam, m-am mutat în casă nouă şi, cu toate că proprietara a zis că există internet funcţional, când am conectat cablul, nu s-a întâmplat nimic. Am dat un telefon luni la RDS şi am sesizat centralista (pe numele ei de fată, Ionuţ nu ştiu cum) de problema vieţii. O zis că dă mai departe şi că trimite echipa sufletului să verifice. Aşa cum a văzut România creşteri salariale de luni încoace, am văzut şi eu echipa de intervenţie a Romanian Duty Sandwich.

Marţi am săpat, miercuri am avut treburi, deci joi am sunat iar la RDS şi am discutat cu individul de la celălalt aparat telefonic. Am precizat că o să fiu toată ziua acasă şi că azi nu o să mai fie nimeni, deci să facă cumva să trimită o echipă. Am închis telefonul şi m-am pus serios pe aşteptare. De la 9 până la 14 nu o apărut nicio echipă şi eu aveam treabă. O, Cristoase! L-am sunat pă copchil şi, după ce o făcut ochi, l-am rugat să vină să îmi păzească apartamentul până rezolv eu ce aveam de rezolvat.

O apărut şi copchilu o oră mai târziu şi l-am lăsat de şase. Doar doar or apărea băşinoşii ăia şi pana mea, să fie careva acasă. O oră jumate mai târziu (cred) m-am întors acasă şi, surprize - surprize: Echipa a venit fix nu! Am crezut că defecţiunea a fost provocată de proprietari când au renovat. Am verificat cablul şi avea câteva defecte. Am purces la circumcizia cablului şi, o oră mai târziu, am ajuns la concluzia că acel cablu era ok.

Însoţit de copchil, am plecat în căutarea cutiei fermecate a celor de la RDS. Am găsit-o şi am pătruns în ea în mod fraudulos. După ce am deschis uşa şi ne-am crucit de ce am văzut că era în ea, am închis-o cu greu şi ne-am lăsat păgubaşi. Am rămas cu un singur gând: Dacă nici mâine nu vine echipa sufletului, profanez cutia Pandorei. O deschid şi scot toate cablurile de acolo. Dacă un apel nu îi mobilizează, 100 sigur îi va mobiliza.
Cam atât pentru azi…
Sabotoru’ out!

P.S. Să vă ia dracu’, bă nemernicilor care nu faceţi nimic pentru căciula aia de bani luată de la cei care ar vrea să folosească internetul. Voi şi toată Antena 1! ‘R-aţi ai dracu’ de lingăi ordinari. Băşinoşi oligofreni şi puturoşi. Fosile ordinare care nu vă puteţi mişca cururile decât pentru o sumă modică. Ai dracu’ de români nesimţiţi şi dezinteresaţi… Pace!

P.P.S. Futu-ţi iarna mamii tale care nu te duci dracului odată. Ce dracu’ cauţi înapoi, făi friguroaso? Jet dracului la pol.

După cum relatam într-un post anterior, pe ogorul actual s-au întâmplat ceva schimbări de şefi. Dacă până acum nu ştiam dacă o să mai sap pe ogorul ăsta sau nu, acum ştiu sigur că o să sap. Însă se pare că o să sap ceva mai mult decât până acum.

Actualii şefi de plivit (acum am doi) au realizat importanţa prezenţei mele pe acest minunat ogor. De fapt, şi-au dat seama că sunt cel mai vechi dintre angajaţi şi că le ştiu pe toate. În plus de asta, am făcut aproape de toate p-acilea, aşa că deţin ceva cunoştinţe. Nu mai spun că funcţia mea cuprinde o grămadă de activităţi de o destul de mare importanţă.

Dar să revenim, tocmai mi-a fost propusă, subtil, o schimbare de program. Ar trebui să fiu prezent aici în fiecare zi. Nu ca până acum, o zi da, două nu. Noul orar ar însemna mai puţini bani băgaţi în întreţinerea scuterului şi un plus în buzunar. Ar mai însemna înnoptări acasă în fiecare zi, deci pe gustul Pasagerei, care nu ar mai fi singurică bing, bang.

Pe de altă parte, acest program ar ucide eul meu plimbăreţ. Aş ajunge acasă şi nu aş mai ieşi la o tură sau o întâlnire cu ai mei prieteni motorizaţi. Acest program m-ar împiedica să bântui prin ţărişoara asta mică, frumoasă, dar plină de jeguri, umane sau nu. Că veni vorba de jeg uman, o să întocmesc un CV pentru colegul ăla al meu, ăla care dă cu sifonul. La un moment dat. Vreau să văd până unde mă duce imaginaţia asta bolnavă.

Nu am dat un răspuns, am mormăit că îmi place programul actual şi că nu l-aş schimba. Însă ştiu că dacă am prea mult timp liber, nu o să reuşesc să astup găurile făcute în timp. Om trăi şi om vedea.

Până la noi posturi, mă închin la Cel de sus să îmi pună o vorbă bună la ficiorii de la RDS. Să pot folosi şi eu această tehnologie minunată numită internet.

Săpătoru’ out!

Bună ziua şi bine v-am găsit, dragii mei! Cineva spera că am rămas fără idei?
(ca să îi citez pe cei de la Paraziţii.)
De la ultimul post, am schimbat cartierul şi din acest motiv nu prea am avut timp şi posibilitate pentru a adăuga aici una alta. Se face că duminică m-am spetit cu căratul catrafuselor dintr-un punct în altul. Am cărat cu scuterică fără frică vreo câteva transporturi bune. După-amiază am avut doi scuterişti prezenţi pe front. Ei s-au oferit voluntari la rugăminţile mele. Le mulţumesc pe această cale Falnicului călăreţ al preafrumosului Scuter Roşu şi lui Copchilu’ nostru drag şi scump. Mulţumesc şi celorlalţi scuterişti care şi-au oferit suportul. V-aş fi chemat, dar nu mai încăpeam în lifturi, pe scări, pe stradă :)).

După eforturi supromeneşti şi suprascutereşti, iată-ne pe mine şi pe Pasagera mea în casă nouă şi frumoasă. Am ratat să pozez îngrămădeala de bagaje din cameră, însă pot spune că nu prea ne mai puteam mişca pe acolo.

Ca de obicei, când te muţi, nu ai net. Ori nu e tras cablul, ori a fost tras şi s-a întâmplat ceva de nu mai merge. Cert e că eu nu am net în momentul ăsta. Aşa că din părţi postări, messengeruri sau ultimele hituri scoase pe sistem turbo de admiraţii mei interpreţi puţin coloraţi sau mai mult coloraţi. Nu e nimic, aşteptăm cuminţi să vie ficiorii de la Erdeeş să verifice cablurile, mufele şi, de ce nu, agregatul.

Mno, acu’ sap cu drag şi spor, hotărât să depăşesc aşteptările noilor mei şefi. Dacă nu reuşesc, nu e nimic. Sunt român, deci ştiu cum să ling un cur de administrator atât cât să îmi fie bine. Dacă nu mi-am ieşit dracului din mână, pardon, limbă între timp.

Mno, închei acest post la repezeală, dar trebuie să alerg fuguţa la oglindă să fac nişte exerciţii de întindere a organului gustativ.
Viitorul lingău out!

Ieri am fost liber şi, după ce am dat o tură pe la Praktiker, de unde mi-am luat o super trusă de scule, şi după ce era să mă violeze unu’ cu un Opel Corsa, am plecat la mini plimbare spre Întorsura Buzăului. Nu mai fusesem de mult pe la rude şi aşa e frumos, să le fac o vizită. Până pe Predeluţ am fost însoţit de Gxg, care o venit călare pe al lui cazan scuter roşu. Ne-am oprit acolo la o bârfă mică şi eu am pornit spre rude. El s-a întors la Braşov, cică trebuia să facă prezenţa la muncă.

Am ajuns fără alte complicaţii la ai mei şi am stat vreo câteva ore să sporovăim ca bătrânii. Am vorbit şi cu unchiul meu şi o să îmi fabrice un suport pentru un topcase. Aş vrea ceva mai mult spaţiu de stocare pe scuterul negru.

Am plecat spre casă şi, după ce am ajuns în Braşov, m-am mai învârtit pe ici pe colea. Am ajuns şi acasă şi am şi dormit.
M-am trezit şi, după ce m-am primenit, am coborât la mobră. I-am pus ulei, am încălzit motorul şi am plecat spre muncă. De abia viram şi m-am speriat că am bubuit direcţia. Însă se pare că aveam doar 0.2 atmosfere în roata de pe faţă. Am umflat-o şi am şters-o spre sapă. Trebuie să fac un semn: am urcat cu o viteză foarte mică, cea mai mare fiind de 85 de km la oră. Pe criza asta, nu mai am de completat ulei şi de făcut plinuri la greu. Rămâne de observat roata faţă. Dacă îmi lasă aer până mâine, e clar: cineva mă iubeşte şi a ţinut să îmi facă o surpriză. Dacă e aşa, o să vorbesc cu nenea de pe Autobuzul Luminii să îi pună o vorbă bună la Hăl de Sus. O să îmi distrug “prietenul” panagiu prin Credinţă.

Mno, credinciosul out!

Acum ceva vreme, nu aş fi vrut să postez despre aşa ceva, însă, verificând eu rapoartele, dau de: Search Keyprahes. Booon… o să pun cele mai dubioase acilea şi o să încerc să comentez sau să explic. Ce… nu ştiu… Dar să ne minunăm.

motoare vitezane - Toată lumea vrea vitezane, nimeni nu vrea mobră pentru plimbare.
am facut 2000 de km cu vitezana - Oau, tare, într-un an? O zi? O viaţă?
teste de bucatarie - Teste de? Comestibilitate?
nu trage scuterul - Cum dracu’ să tragă? E puşcă?
ce se intampla daca pui role variator - Se transformă scuterul în puşcă. Trage!
visis montanbaic - Ce bă?
portocala ma-tii - Aici nu pot decât să îi dau dreptate…
o vaca proasta - Pleonasm. Vacă deşteaptă nu am văzut, deci trebuie să îmi corectez postul ăla.
poze cimitirul de la siriu - Ăsta crecă era necrofil de-ăla.
sunet foca - A A A A A
s-a auzit poc si dupa s-a oprit scuterul - Când dădeai la pedala se auzea prrr, prrr şi pe urmă nimic? Sau se auzea trosc, pleosc bang brum, vrrrum?
sex oral abonament - Las-o dracului, bă. Ce postez eu şi ce atrag… ai de…
reparatii transfagarasan 2009 - Reparaţii pe Transfăgărăşan… la ce cârmuitori avem, nu îl repară nimeni prea devreme.
cum desfac variatorul - Cu grijă şi cu deosebită atenţie.
lipsa itp accident - Nasol bă, nasol, eşti bun de plată
clubul scuteristilor brasov - Biiineee!
scuter se opreste viteza - Caută butonul de pornire a vitezei
tara visurilor mele - Nu e aici.
cine sunt eu ce vreau eu - Dacă trebuie să cauţi pe goagăl aşa ceva… e nasol sau ai amnezie…
tonuri de apel-alo tata - Aaa, ok, nu am ce comenta…

Acu mă duc să mai tocesc gumele alea, sunt prea încărcate. Hai cu asfaltu’ ăla uscat! Pace.